Oboseala la locul de muncă

Luna trecută, am scris despre modul în care tehnologia de siguranță ar trebui utilizată pentru a combate oboseala la locul de muncă. Cu toate acestea, aceasta este doar o parte din procesul de gestionare a riscului de oboseală.

Se solicită încă o dată angajatorilor să-și evalueze/reevalueze programul sau mediul in care lucreaza, și să integreze masuri umane de reducere a oboselii.

Cand incep să simtă efectele oboselii la locul de munca?

Aruncați o privire la muncitorii care fac schimb de noapte, care raportează cu 30% mai multe incidente față de cei care lucrează în ziua de lucru 9:00 – 17:00. Faptele sunt clare: o minte obosită este mai puțin probabil să ia comenzi rapide, astfel se ajunge să ia decizii proaste și să fie mai puțin alert.

In plus, schimbările ciclului de somn-trezire a unei persoane ar putea duce la probleme de sănătate, cum ar fi depresia, diabetul si bolile cardiovasculare.

Inspectoratele Teritoriale de Munca afirma o politică eficientă de gestionare a oboselii ce  include limite privind orele de lucru, precum și cerințe minime pentru perioadele de odihnă și de recuperare, împreună cu:

  • Examinarea periodică a programelor suplimentare;
  • Împărțirea responsabilităților pentru gestionarea oboselii;
  • Comunicarea din partea organizației și a angajatului care își asumă responsabilitatea pentru a ajunge la datorie;
  • Sistemul de raportare a oboselii pentru angajați;
  • Proceduri pentru a determina dacă oboseala a jucat un rol într-un incident;
  • Obținerea de formare și educație pentru managementul oboselii pentru angajați și management;
  • Furnizarea de informații și management al tulburărilor de somn;
  • Proces continuu de îmbunătățire pentru gestionarea riscului de oboseală.

Statistici

Munca poate contribui la dezvoltarea sănătății mintale prin condiții de muncă proaste și probleme de organizare a muncii. Cu toate acestea, angajarea poate oferi persoanelor fizice scop, resurse financiare și o sursă de identificare; care sa dovedit a promova creșterea bunăstării mentale positive.

Există o recunoaștere tot mai mare la nivel global, a impactului economic și social al sănătății mintale. La rândul său, a importanței relative a promovării bunăstării mentale și a prevenirii apariției tulburărilor mintale în societate.

O analiză sistematică a datelor a prezentat cel puțin o serie de tulburări psihice în ultimul an (inclusiv problemele generate de consumul de substanțe, psihozele, depresia, anxietatea și tulburările de alimentație).

Tulburări psihice

Tulburările psihice sunt afecțiuni semnificative din punct de vedere clinic, caracterizate prin gânduri, emoții sau comportamente modificate.

Tulburările psihice sunt clasificate astfel:

  • tulburări psihice organice (de exemplu, demență);
  • consumul de substanțe psihoactive (de exemplu, consumul nociv al alcoolului );
  • schizofrenia și tulburările asociate (de exemplu tulburări delirante);
  • tulburări de dispoziție (de exemplu, depresie, tulburare afectivă bipolară);
  • tulburări neurologice, legate de stres și somatoforme (de exemplu, tulburare de anxietate);
  • sindroame comportamentale;
  • tulburări ale personalității adulților;
  • retard mintal;
  • tulburări de dezvoltare psihologică (de exemplu, autism);
  • tulburări ale copilului și adolescentului (de exemplu tulburări de conduită).

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR