Bolile profesionale la locul de muncă reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică și pentru companiile din întreaga lume.
Condițiile nefavorabile pot afecta profund calitatea vieții angajaților și performanța organizațiilor.
Bolile profesionale la locul de muncă și factorii de risc
Factorii de risc profesionali sunt clasificați în cinci grupe principale: fizici, fiziologici, biologici, chimici și psihosociali.
Acești factori, care variază de la zgomot, vibrații și radiații, până la stres, hărțuire și inegalități în tratament, pot determina apariția unor boli profesionale cu impact asupra sănătății fizice și mentale.
- Zgomotul, vibrațiile și expunerea la radiații sunt doar câteva exemple de riscuri fizice la care sunt expuși angajații, iar acești factori pot cauza probleme auditive și deteriorarea sănătății sistemului nervos.
- Riscurile fiziologice, cum ar fi manipularea manuală a încărcăturilor și mișcările repetitive, pot duce la afecțiuni ale mușchilor și articulațiilor.
- Expunerea la substanțe chimice periculoase, dar și la microorganisme și endoparaziți, poate cauza boli respiratorii și alergii.
- Riscurile psihosociale, precum stresul, munca monotonă și izolarea socială, au un impact semnificativ asupra sănătății mintale și pot genera bolile profesionale la locul de muncă.
În acest context, este crucial ca angajatorii să implementeze măsuri de protecție și să adapteze mediul de lucru pentru a reduce riscurile și pentru a proteja sănătatea angajaților.
Responsabilități și riscuri privind sănătatea și securitatea la locul de muncă în UE
Întreprinderile și angajații au responsabilitatea de a asigura sănătatea și securitatea la locul de muncă, prin prevenirea riscurilor ce ar putea cauza accidente sau boli profesionale.
Specialiștii în sănătate și securitate în muncă de la SSM-SSM fac precizarea că, adesea, afecțiunile cronice sunt cauzate de condițiile de muncă.
Guvernele din Uniunea Europeană recunosc beneficiile economice și sociale ale asigurării sănătății și securității muncitorilor.
Pentru a îmbunătăți înțelegerea acestui aspect, EUROSTAT a demarat un proiect de colectare a datelor despre bolile profesionale la locul de muncă în cadrul UE.
Statistica Europeană a Bolilor Profesionale (EODS) urmărește să identifice cele mai comune afecțiuni de acest tip.
Datele arată că expunerea la riscuri fizice la locul de muncă este mai frecventă în rândul bărbaților decât al femeilor.
Cele mai des raportate riscuri includ poziții incomode sau dureroase, activități cu solicitare vizuală intensă, manipularea greutăților și mișcările repetitive ale mâinilor și brațelor.
Riscurile fizice și impactul lor asupra sănătății
- Riscurile fizice la locul de muncă includ o varietate de factori care pot afecta sănătatea fizică a angajaților.
Printre aceste riscuri se numără zgomotul, vibrațiile, radiațiile, condițiile extreme de temperatură, umiditate sau presiune și iluminatul necorespunzător.
De asemenea, contactul cu echipamente și mașini cu părți în mișcare, dar și riscurile de cădere și electrocutare, sunt frecvente în multe medii de lucru.
Toți acești factori pot genera bolile profesionale la locul de muncă, cauzând daune ireversibile sănătății lucrătorilor.
◦ Spre exemplu, expunerea constantă la zgomot puternic poate afecta auzul, iar vibrațiile intense, specifice unor activități industriale, pot deteriora structura osoasă și musculară.
De aceea, este esențial ca angajatorii să evalueze în mod constant aceste riscuri și să adopte măsuri preventive. Printre soluțiile recomandate de experții SSM-SSM se numără:
-dotarea lucrătorilor cu echipamente de protecție personală, cum ar fi căști antifonice și mănuși speciale;
-asigurarea unei ventilări corespunzătoare a spațiilor de lucru.
Riscurile fiziologice: provocări în munca repetitivă și stresul fizic
- Bolile profesionale la locul de muncă sunt adesea cauzate de riscuri fiziologice, care se referă la eforturile fizice repetate și posturile forțate menținute în timpul orelor de lucru.
Munca manuală intensivă, ridicarea constantă a unor greutăți și mișcările repetitive sunt activități care, în lipsa unor măsuri de precauție, pot duce la oboseală fizică extremă și la leziuni musculo-scheletice.
Printre afecțiunile cauzate de astfel de riscuri se numără durerile de spate, tendinita și sindromul de tunel carpian.
Acestea sunt frecvent întâlnite în rândul angajaților care efectuează aceleași tipuri de mișcări pentru perioade lungi de timp.
- Pentru a reduce aceste riscuri, este recomandat ca angajatorii să adapteze sarcinile de lucru în funcție de capacitățile fizice ale fiecărui angajat și să permită pauze regulate.
- În plus, angajatorii ar trebui să țină cont de vârsta și starea de sănătate a fiecărui angajat atunci când proiectează mediul de lucru și să asigure un echilibru între efortul depus și timpul de recuperare necesar.
Riscurile psihosociale și efectul lor asupra bunăstării mentale
- Riscurile psihosociale reprezintă o componentă din ce în ce mai studiată, deoarece bolile profesionale la locul de muncă afectează sănătatea mintală a angajaților și productivitatea organizațiilor.
◦ Aceste riscuri includ stresul cauzat de munca monotonă, izolarea socială, hărțuirea și tratamentul inegal.
Angajații expuși unui mediu de lucru nesigur sau stresant se pot confrunta cu probleme emoționale, cum ar fi anxietatea, depresia și chiar epuizarea psihică.
Pentru a combate aceste efecte, angajatorii au responsabilitatea de a crea un mediu de lucru care promovează egalitatea, respectul și bunăstarea mentală.
Prin adaptarea sarcinilor de muncă la abilitățile angajaților și prin optimizarea volumului de muncă, companiile pot reduce semnificativ riscurile psihosociale.
Specialiștii SSM-SSM mai amintesc că încurajarea pauzelor regulate și optimizarea organizării muncii sunt măsuri esențiale pentru menținerea unei atmosfere de lucru sănătoase.
Riscurile chimice și biologice, cauzează bolile profesionale la locul de muncă
Pentru a preveni eficient bolile profesionale la locul de muncă, angajatorii trebuie să abordeze fiecare categorie de riscuri în mod proactiv și să implementeze măsuri specifice de protecție.
- În ceea ce privește riscurile chimice, spre exemplu, identificarea și etichetarea corectă a substanțelor periculoase, precum și dotarea lucrătorilor cu echipamente de protecție adecvate, sunt practici esențiale.
- Riscurile biologice, cauzate de microorganisme și paraziți, necesită, de asemenea, o atenție sporită, prin asigurarea unei igiene corespunzătoare și a unor măsuri stricte de dezinfectare a spațiilor de lucru.
La nivel general, companiile ar trebui să implementeze un sistem de monitorizare continuă a sănătății angajaților și să încurajeze efectuarea de controale medicale periodice.
Un mediu de lucru sănătos poate fi asigurat doar prin implicarea activă a angajatorilor în identificarea riscurilor și în crearea unui cadru favorabil pentru sănătatea fizică și mintală a lucrătorilor.
Acest demers este benefic nu doar pentru angajați, ci și pentru succesul și eficiența companiilor.
Evaluarea riscurilor asigură sănătatea angajaților
Bolile profesionale la locul de muncă sunt o realitate care poate fi gestionată eficient printr-o abordare complexă și preventivă.
Identificarea timpurie a factorilor de risc și implementarea unor măsuri de protecție adecvate contribuie la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai sănătos.
În acest fel, angajatorii pot proteja bunăstarea angajaților și pot contribui la creșterea performanței generale în organizație.
Solicitați echipei de inspectori de la SSM-SSM o evaluare a riscurilor în compania dumneavoastră, pentru angajați sănătoși și productivitate la locurile de muncă!
